Imi pun castile in urechi. Adrenalina creste...inima bate mai puternic...o voce interioara tipa in mine sa ma ridic si sa dau frau sentimentelor...sa urlu...sa sar de bucurie. Ma opresc si ma gandesc profund la starea mea...eram inconstienta...drogata de versuri si de ritm...nu stiam ce e cu mine. Asa se intampla de fiecare data cand dau pe "PLAY"...ma pierd in muzica...visez si realizez...plang si rad...sentimente total diferite amestecate in acelasi lucru, in MUZICA. Totul se pierde... se uita...e lasat in urma. Simt ca vreau sa plec dar nu stiu unde...ca vreau sa zbor..sa ma arunc in piscina intr-o zi de decembrie...sa dansez in ploaie...nu imi mai pasa de nimic decat de sentimentele mele...senzatia este superba...valoroasa si de neuitat. Cand bateria se termina, doza de adrenalina se epuizeaza si totul redevine normal si trist...praful se asterne iar pe inima, uitata, rece si cu o bataie pe minut...am nevoie de MUZICA...o folosesc pentru a-mi reincarca sufletul cu fericire...e ca un drog...ai nevoie de EA...
"...fara muzica, nici viata nu ar fi..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu