Inchid ochii, si refuz sa las lacrimile sa curga. Sunt fericita. Pivesc fluturi pe care i-am creat...din sentimentele mele,vise, dragoste si altele.Fluturi traiesc putin. Cateva secunde, cat sa poata zbura...nu au timp sa sufere. Cand nu mai am fluturi, si nici aripi, ii prind fluturi altora si pastrez intr-un recipient si chicotesc vazand cum se ridica sus, si apoi cad, ramanand incremeninti. Intodeauna am fluturi. Numai ca zboara cand gasesc alti semeni de-ai lor...in rest...stau... pierzandu`si culorile de pe aripi si murind pe rand. Iar eu nu am ce sa fac. Cand sunt indragostita, eu zbor pentru ca fluturi invie si pun aripa langa aripa formand niste aripi mari care ma poarta catre nori, in speranta ca si ei vor gasi alti fluturi. Dar cum am zis...fluturi nu traiesc mult...nu au timp sa sufere.Si cand ceva nu e in regula, ei simt. Ajungand la pamant, lasandu-ma sa inchid ochii si sa refuz sa las lacrimile sa curga. “Saraci fluturi.I-a ucis ploaia”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu